Întrebări Frecvente despre Calendarul Ortodox

Paștele ortodox se calculează după calendarul iulian: prima duminică după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară (21 martie pe stil vechi). Din acest motiv, Paștele ortodox poate cădea între 4 aprilie și 8 mai pe calendarul gregorian.

Diferența vine din folosirea a două calendare diferite pentru calcul. Ortodocșii folosesc calendarul iulian (stil vechi), iar catolicii calendarul gregorian (stil nou), introdus în 1582. Diferența dintre cele două calendare este în prezent de 13 zile, ceea ce face ca Paștele ortodox să cadă, de obicei, cu 1–5 săptămâni mai târziu decât cel catolic.

Calendarul liturgic ortodox organizează viața Bisericii în jurul anului bisericesc, care începe pe 1 septembrie și se încheie pe 31 august. Cuprinde sărbători fixe (date calendaristice neschimbate, ex. Crăciunul pe 25 decembrie) și sărbători mobile (date calculate în funcție de Paști, ex. Floriile, Rusaliile).

Datele sunt preluate din surse oficiale ale Patriarhiei Române și din resurse liturgice recunoscute (Tipicul Bisericesc, calendarul oficial al BOR). Sărbătorile mobile sunt recalculate anual în funcție de data Paștelui ortodox.

Postul presupune abstinență de la carne, lactate și ouă. Există post săptămânal în fiecare miercuri și vineri, și patru posturi mari: Postul Mare (48 de zile înainte de Paști), Postul Sfinților Apostoli (variabil, după Rusalii), Postul Adormirii Maicii Domnului (1–14 august) și Postul Crăciunului (15 noiembrie – 24 decembrie).

În anumite zile de post, consumul de pește este permis, chiar dacă carnea, lactatele și ouăle rămân interzise. Dezlegarea la pește apare în calendarul ortodox la praznicele mari care cad în perioadele de post, de exemplu Buna Vestire (25 martie) și Floriile.

Dezlegarea la vin și ulei permite consumul acestora în ziua respectivă, chiar dacă este zi de post. Restricțiile privind carnea, lactatele și ouăle rămân active. Este mai permisivă decât postul aspru, dar mai restrictivă decât dezlegarea la pește.

Post aspru înseamnă o singură masă pe zi, seara, fără ulei. Post negru (sec) înseamnă abținere completă de la mâncare și băutură (uneori se permite apă) până seara. Acestea se practică în Vinerea Mare, Ajunul Bobotezei și în alte zile cu regim special.

Harții sunt perioadele de dezlegare completă: Săptămâna Luminată (săptămâna după Paști) și Săptămâna de după Rusalii. În aceste perioade nu există nicio restricție alimentară — nu se postește nici miercurea și vinerea. De asemenea, sunt permise nunțile.

Nunțile sunt interzise în cele patru posturi mari (Postul Mare, Apostolilor, Adormirii, Crăciunului), în Săptămâna Patimilor, în Săptămâna Luminată (după Paști), în Săptămâna de după Rusalii și în ajunurile marilor sărbători. Calendarul nostru marchează aceste zile cu „Nu se fac nunți".

Nunțile sunt permise în orice perioadă care nu este marcată cu restricție. Cele mai populare momente sunt Harții (Săptămânile Luminate), weekend-urile din afara posturilor mari și perioadele dintre posturi. Cel mai indicat este să consultați calendarul și preotul paroh înainte de a stabili data.

Lăsatul sec (sau „lăsatul de carne" / „lăsatul de brânză") este ultima zi înainte de un post mare, în care se pot consuma toate alimentele. Există lăsat sec de carne (ultima zi cu carne înainte de postul de brânză) și lăsat sec de brânză (ultima zi cu lactate înainte de Postul Mare propriu-zis).

Sărbătorile mobile sunt cele al căror dată se schimbă în fiecare an, în funcție de data Paștelui. Principalele sărbători mobile: Floriile (cu 7 zile înainte de Paști), Înălțarea Domnului (cu 40 de zile după Paști), Rusaliile (cu 50 de zile după Paști), Izvorul Tămăduirii (prima vineri după Paști).

Moșii de Vară este Sâmbăta dinaintea Rusaliilor — una dintre cele șase sâmbete ale morților din calendarul ortodox. În această zi se fac slujbe de pomenire pentru toți creștinii adormiți, se duc daruri la cimitir și se împart mâncăruri pentru sufletele celor dragi.

Înălțarea Domnului se prăznuiește la 40 de zile după Paști, totdeauna joi. Comemorează înălțarea lui Iisus Hristos la cer, în fața Apostolilor. În România, Ziua Înălțării este și Ziua Eroilor — o zi liberă legală în care se comemorează eroii neamului românesc.

Izvorul Tămăduirii (Vinerea Izvorului) este prăznuit în prima vineri după Paști, în Săptămâna Luminată. Sărbătoarea cinstește minunile tămăduitoare ale Maicii Domnului și este legată de o izvoară cu apă sfințită din Constantinopol. Se binecuvântează apa și se fac slujbe speciale.

Semnul „†" (cruce) marchează sărbătorile cu importanță liturgică mai mare. „(†)" înseamnă praznic împărătesc sau sărbătoare mare, iar „†)" marchează sfinți și sărbători cu cruce în Tipic — mai importante decât comemorările simple.

Calendarul folosește patru niveluri de importanță: 0 = comemorare simplă (negru); 1 = sărbătoare notabilă; 2 = sărbătoare importantă (cruce roșie); 3 = praznic major (roșu în calendar, zi de harți sau restricție completă).

Odovania (sau „odovaniya") este ultima zi în care se mai cântă la strană troparul și condacul unei sărbători. Practic, marchează încheierea oficială a perioadei de prăznuire a unui praznic. De exemplu, Odovania Paștelui cade de obicei la 39 de zile după Paști.

Pe pagina principală a esarbatoare.ro găsești în timp real sfântul zilei și toate informațiile practice: dacă este zi de post, dacă se fac nunți, dacă este dezlegare la pește. Calendarul lunar îți arată toată luna dintr-o privire.