Moșii: sâmbetele morților în tradiția ortodoxă
Sâmbetele morților — numite popular „Moși" — sunt zile de pomenire a celor adormiți, cu colivă, colaci și parastase. Iată care sunt și ce tradiții implică.
Ce sunt Moșii?
„Moșii" este denumirea populară pentru sâmbetele dedicate pomenirii morților în tradiția ortodoxă română. Aceste zile sunt rânduite de Biserică pentru rugăciunea colectivă pentru cei adormiți, indiferent de când au murit.
Tradiția include slujbe speciale de pomenire (parastase), colivă, colaci și alte alimente care se împart la biserică, la cimitir sau vecinilor — ca „pomene" pentru sufletul celor răposați.
Care sunt sâmbetele morților din cursul anului?
Sâmbăta lui Moș Ajun
Înainte de CrăciunSâmbăta dinaintea Ajunului Crăciunului (în săptămâna 19–24 decembrie). Pomenire generală pentru toți morții.
Sâmbăta Moșilor de iarnă
Înainte de Postul MareSâmbăta dinaintea Duminicii Lăsatului Sec de carne (cu ~2 săptămâni înainte de Postul Mare). Una dintre cele mai importante sâmbete ale morților.
Moșii de primăvară (Sâmbăta Mare)
Înainte de PaștiSâmbăta dinaintea Duminicii Floriilor (Sâmbăta lui Lazăr, conform calendarului, sau Sâmbăta Mare — sâmbăta Paștelui). Popular numită „Moșii de primăvară". Mulți merg la cimitir.
Moșii de vară (Rusalii)
Înainte de RusaliiSâmbăta dinaintea Rusaliilor (Pogorârea Sfântului Duh). Una dintre cele mai populare zile de mers la cimitir, numită „Moșii de vară". Se împart mâncare, fructe, apă.
Moșii de toamnă
OctombrieSâmbăta dinaintea Duminicii Sfinților Români (în octombrie). Pomenire de toamnă, mai puțin marcată în unele zone.
Notă: Datele exacte ale sâmbetelor morților se schimbă în fiecare an, deoarece depind de data Paștelui. Verificați calendarul ortodox al anului curent.
Ce se face de Moși?
Parastas și slujbă la biserică
Se merge la biserică sâmbătă dimineața cu colivă și colaci pentru parastas. Preotul face slujba de pomenire pentru toți morții, cu citirea listelor de nume ale celor adormiți.
Vizita la cimitir
Familiile merg la mormintele celor dragi, aprind lumânări, curăță mormântul și se roagă. La mormânt se pot aduce flori, colivă și apă.
Pomana — împărțirea mâncării
Se împart la cimitir sau acasă alimente: colivă, colaci, pâine, fructe, mâncare gătită, apă. Dacă este în post, totul este de post. Se dă „pentru sufletul" celor adormiți.
Coliva — tradiție și semnificație
Coliva este preparatul tradițional al pomenirii morților. Se face din grâu fiert și îndulcit, ornamentat cu zahăr pudră în formă de cruce. Se aduce la parastas și se împarte celor prezenți după slujbă.
Ingrediente de bază:
- • 500g grâu întreg (fiert până se crăpă)
- • 200g nucă măcinată
- • 150–200g zahăr pudră
- • esență de rom, scorțișoară după gust
- • zahăr pudră pentru ornamentare (crucea)
Grâul se fierbe 3–4 ore (sau peste noapte la foc mic), se scurge bine, se amestecă cu nuca și zahărul. Se pune pe tavă în formă de movilă, se ornamentează cu zahăr pudră.
De ce se dau pomeni?
Teologia ortodoxă învață că rugăciunea Bisericii și milostenia celor vii pot ușura condiția celor adormiți. Pomenile — fie colivă, fie obiecte sau bani — sunt o formă de milostenie în numele celui decedat, cu nădejdea că Dumnezeu va lua în seamă această faptă bună pentru sufletul respectiv.
Tradiția populară spune că mortul „primește" ce se dă de pomană: apă dacă îi este sete, mâncare dacă îi este foame. De aceea, de vară se dă mai mult apă proaspătă.